Stiu ca Dumnezeu m-a asezat in focul suferintelor. Am acceptat loviturile de ciocan pe care mi le-a dat viata si uneori ma simt la fel de rece si nesimtitor ca apa care provoaca suferinta otelului. Dar nu cer dacat un lucru: „Dumnezeule, nu ma lasa pana ce nu voi fi reusit sa iau forma pe care o astepti de la mine. Incearca cum crezi ca e mai bine, cata vreme ai sa doresti, dar nu ma arunca in gramada de fier vechi a sufletelor.”
A-ti descoperi propriul drum si destin, este pentru fiecare dintre noi primul pas pentru a ne incepe calatoria. A nu renunta, indiferent de scenografii care iti creeaza decorurile si regizorii care iti cadreaza existenta, este meritul fiecaruia.
Paulo Coelho a dovedit cat se poate de bine metafora vietii si faptul ca zeci de milioane de oameni au citit cartile sale, ma fac sa cred ca multi dintre acestia au avut de castigat inzecit fata de roialitatile primite de autor. Salvarea unor vieti sau macar iesirea din ignoranta a unora nu poate fi cantarita in bani. (vezi si aici). Cateva idei ale sale:
- Cine vrea sa admire curcubeul trebuie sa iubeasca si ploaia.
- Inima ii susura la ureche: „Fii atent la locul unde vei plange. Pentru ca in acel loc sunt Eu, si-n acel loc se afla comoara ta.”
- In dragoste, nimeni nu poate rani pe altcineva; fiecare dintre noi este responsabil pentru propriile sale simtaminte si nu poate invinovati pe altcineva pentru ceea ce simte.
- Cele mai distrugatoare arme nu sunt lancea sau berbecele – care pot rani trupul si narui ziduri. Cea mai cumplita dintre toate armele este cuvantul – care distruge o viata fara sa verse sange si ale carui cicatrici nu se vindeca niciodata.
- Totdeauna o sa caut sa pastrez putinul pe care-l am pentru ca sunt prea mic ca sa imbratisez lumea.
- Si cand tu vrei ceva cu adevarat, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale.
- In razbunari putem deveni egali cu dusmanii nostri, in iertari insa putem deveni mai intelepti decat ei.
- Suferim fara rost: pentru ca in dragoste se afla samanta cresterii noastre. Cu cat iubim mai mult, cu atat suntem mai aproape de experienta spirituala. Adevaratii iluminati, cu sufletele lor incendiate de Iubire, invingeau toate prejudecatile vremii. Cantau, radeau, se rugau cu voce tare, dansau, participau la ceea ce Sfantul Pavel numea „nebunia sfanta”. Erau veseli – pentru ca cine iubeste invinge lumea, nu-i e teama ca pierde ceva. Adevarata iubire este un act de total abandon.
- Dumnezeu a scris in lume drumul pe care fiecare dintre noi trebuie sa mearga. Trebuie numai sa citesti ce a scris El pentru tine.
- Cel mai mare tel al vietii este sa iubim. Restul e tacere.