Este imposibil sa ma lansez in a afirma ce procent din populatia globului afirma ca stie. Cochetam cu tot felul de cursuri, figuri notorii care alimenteaza egouri ca mai apoi sa apelam la diverse babe omizi pentru a ne spune …de fapt ce vrem sa auzim. Am afirmat de curand ca a ne vedea asa cum suntem, lipsiti de orice masca este un prim pas. Va propun, acum, un al doilea pas si anume, ca de fapt nu stim nimic. Va invit sa constientizam ca mintea incearca sa faca scenarii din informatii trunchiate si mai rau, percepute poate deformat, la nivelul fiecaruia de intelegere. Mentionez si eventualele adaugiri pe care fiecare le poate atasa unei idei. Cat considerati ca stim de fapt raportat la micimea noastra? Stim daca exista viata extraterestra, cate specii traiesc in oceanele lumii sau un aliment cat este artificial si cat nu? Daca vom intelege si vom accepta ca de fapt stiutul nostru se rezuma, poate, la nivelul bazic atunci da putem spera ca am mai facut un pas. Senzatia ca stim este modalitatea mintii de a hrani egoul, partenerul ei de drum.
