Nu contest punctul de vedere a celor ce doresc ”binele” consumatorilor. Dupa cum observati, contrar regulilor am inceput cu o negatie, care insa nu implica un accept ci doar confirmarea ca aud si inteleg.
Nu contest planul de reducere pana spre disparitie a micilor ferme dar anticipez atitudinea unor cetateni binevoitori care vor anunta la 112 ca mamaita din vecini are dosita o puicuta care poate intr-o zi va face un ou. Gyury Pascu anticipa in finalul unui moment de umor profund: alo politia! Vecinul meu mananca.
Nu contest spectacolul trait in delta la “declansarea gripei aviare” si nu pot uita presa care ne astepta la Tulcea pentru a da un tur de manivela cu supravietuitorii adusi de ultimul vaporas.
De ce atatea initiative private in domeniul “industriei ospitalitatii”! De ce sa petrecem o seara placuta savurand creatia unui Chef, cand putem apela la un “simpatic” livrator care iti aduce acasa ceva, probabil comestibil, dar numai el stiind din ce fund de curte insalubru ridicat.
Fanarii de la biruri au cerut, nu de mult, curierilor sa dea raport despre clientii care platesc cash. Va veni ziua cand sarmanul care cara, pe bicicleta, o supa lunga va fi obligat sa consemneze, dar nu in limba materna, detalii legate de beneficiarii livrarilor.
Cand vorbesc despre gourmet si gourmand sau despre sufertas si farfurii din portelan aduse preincalzite la masa ma raportez la momente traite si imi permit, draga cititoare, drag citator sa te invit sa-ti oferi raspunsuri la cateva intrebari:
- Ai servit un pranz intr-o cantina din China unde la o masa erau 24 persoane si doar intr-una din “hale” erau peste 100 de mese?
- Ai simtit caldura unui proprietar grec de mica taverna, cand oferindu-ti meniul, primeste un zambet si confirmarea: -merg pe mana ta!?
- Ai asteptat zile pentru o programare la un restaurant celebru din Paris?
- Ai cerut la un restaurant in loc de meniu “mancarea personalului”?
- Ai petrecut cateva ore in Maramures, poftit fiind, la o palinca, slana, ceapa si pita de malai?
- La o degustare de preparate este o impolitete sa ceri sa ti se aduca oliviera?
- Ai rasucit si asezat sute de sarmale intr-un ceaun spunand “Tatal Nostru” la fiecare rand?
Desigur desfintarea rafinamentul gastronomic lasa unda libera ”hranitului sanatos” , pe care cei ce inca spera sa ramana nemuritori la carma corabiei pierzaniei, il propaga prin orice metoda. Rafinarea simturilor este un pericol marcant pentru ei, de aceea, din ce in ce mai des, suntem intoxicati cu galuste fierbinti facute cu oua coclite si servite cu mare fast de media pentru a ajunge sa ne bucuram de viitoarele capsule care ne vor tine in viata.
Ard spitale, ard biserici, ard animalele atinse de maladii exotice si dupa cum bine stiti intotdeauna ard bibliotecile.
- Exista ceva ce arde si nu se stinge: IUBIREA!
- Exista ceva ce, indiferent de cum vor guvernantii sa ne dijmuiasca energia, nu se stinge: Lumina Divina!
- Exista ceva ce putem oferi neconditionat celor ce vor sa ne stinga lumina: Compasiune!
Suntem multi care vom sti sa apreciem o bucata de slana, o rachie, o ceapa romaneasca asezati in jurul unui trunchi secular, cu radacini adanci, pe care inca v-a lumina flacara unei lumanari sau candele. Pentru astfel de momente exista o protectie, nu cea a consumatorilor, ci acea DIVINA! Vom sta cu bucurie la aceasi masa cu ingerii nostri pazitori si calauzitori si vom varsa un strop si pentru sufletele celor ce nu au inteles la timp sa se opreasca.